Colectia de poze plantesianimale.3xforum.ro
Total 44 poze.

Inainte

 
paianjenii nu sunt insecte, asa cum multi ar crede, ci sunt arahnide, astfel cu ei se intalnescPaianjenii nu sunt insecte, asa cum multi ar crede, ci sunt arahnide, inrudindu-se astfel cu scorpionii. Ei se intalnesc peste tot pe glob, aproape in toate zonele de clima si, desigur, nu exista copil care sa nu stie cum arata un paianjen. Deseori, acestia inspira teama prin aspectul lor ciudat, prin panza lor misterioasa pe care o tes in colturi intunecoase si prin cruzimea cu care ucid insecte pentru a se hrani. Unii spun ca, daca vezi dimineata un paianjen, inseamna ghinion. Pentru altii, aceste fapturi ciudate reprezinta un prilej de istorisiri fantastice. Sa nu uitam de celebrul personaj de film si benzi desenate, omul-paianjen, care se catara si umbla fara probleme prin locurile cele mai periculoase si din a carui plasa nimeni nu poate scapa. Paianjenii fac parte din clasa arahnidelor si sunt niste vietuitoare raspandite aproape pe intreg globul pamantesc, existand mii de astfel de rase. Se pare ca primii paianjeni au aparut acum trei milioane de ani! La inceput aveau dimensiuni foarte mici; cu timpul au evoluat, ajungand la formele cunoscute de astazi. Toti paianjenii au opt picioare, iar corpul lor se compune din doua parti principale. Prima, mai mica, este numita cefalotorace, pe aceasta aflandu-se si cele patru perechi de picioare, si a doua, mai mare, numita abdomen. Aici se gasesc organele ce secreta (elimina) o substanta, care se intareste, in contact cu aerul, transformandu-se intr-un fel de matase. Cu aceasta, paianjenul isi tese panza. Viata unui paianjen este in general foarte linistita, principala sa ocupatie fiind aceea de a sta nemiscat cat e ziua de lunga, pentru a-si economisi energia. Nu vom vedea niciodata un paianjen plimbandu-se sau umbland fara rost, ci doar cu un scop precis: de a se hrani, de a se ascunde atunci cand este amenintat sau de a-si tese panza. In aceasta privinta, paianjenul stapaneste o adevarata arta a “tesutului”. Panza este refacuta in fiecare noapte; fiindca aceasta activitate cere multa energie, paianjenul mananca panza veche, pentru a nu pierde proteinele care ii vor fi apoi necesare teserii uneia noi. Simturile paianjenului nu sunt foarte dezvoltate. Vederea sa este slaba, iar auzul - inexistent. El simte insa vibratiile pe care le produce o insecta prinsa in plasa, caci aceasta se zbate, incercand sa scape. Vibratiile sunt transmise de fiecare fir al panzei catre centrul acesteia, unde se gaseste de obicei “proprietarul”. Destinatia principala a panzei de paianjen este aceea de capcana, in care se prind diverse insecte, acestea fiind hrana sa. Panza este tesuta, de obicei, noaptea. Ea constituie si locul in care paianjenul isi petrece cea mai mare parte din viata; este o adevarata “casa”, unde se simte in siguranta. Fiind tesuta din fire extrem de subtiri, panza nu este vazuta de insectele aflate in zbor. Dupa ce se incurca in plasa, acestora le este aproape imposibil sa se mai desprinda din ea. Zbaterea lor trezeste atentia paianjenului, care se apropie, prudent, de prada. Apoi, insecta este infasurata cu fire subtiri de matase, fiind astfel imobilizata. Dupa aceea, paianjenul ii “injecteaza” o substanta asemanatoare cu sucul gastric. Substanta paralizeaza si apoi ucide insecta, dizolvand-o in interior pana se transforma intr-o solutie moale, un fel de “supa”. Aceasta este apoi sorbita de paianjen, caci el nu poate mesteca. Dupa ce interiorul insectei a fost consumat, din aceasta nu mai ramane decat o carcasa uscata, care este, dupa un timp, aruncata de pe panza. Acest “ospat” ii este suficient paianjenului pentru o buna bucata de vreme. Interesant este felul in care se inmultesc paianjenii. Masculul este de obicei mai mic decat femela, iar dupa imperechere el este devorat de partenera sa. Uneori, femela-paianjen isi mananca si puii! De aceea, ei se straduiesc sa paraseasca panza de indata ce au crescut suficient. Se apreciaza ca in lume exista circa 20.000 de rase de paianjeni, dintre care cele mai multe traiesc in America de Sud si in Africa. Exista, desigur, destule si in Europa, Asia, Australia si America de Nord. Sunt si paianjeni veninosi, a caror intepatura poate fi mortala chiar si pentru om, cum este “vaduva neagra” sau paianjenul cu cruce. Unele rase tropicale din America de Sud (si chiar Europa mediteraneeana) cuprind paianjeni uriasi, cum ar fi vestita tarantula, mygala (care traieste in Brazilia si India), paianjenul alergator (in Italia) si multi altii. Desi se inrudesc cu paianjenii obisnuiti, acestia sunt totusi diferiti, nu numai prin dimensiunile gigantice, dar si prin modul de viata. Ei nu tes panza, ci se ascund in gauri si ataca prada sarind asupra ei. Se pot hrani si cu vietati mai mari, cum ar fi soparlele si chiar unele pasarele. O alta curiozitate o reprezinta paianjenii de apa. Acestia au in jurul abdomenului o bula de aer, care ii ajuta sa ramana la suprafata. Ei masoara circa 2 centimetri si pot fi intalniti in Europa, Asia si Oceania.
19.06.200822.1KB
a 6 a poze facute dea 6 a
05.08.200831.7KB
bujorul românesc (paeonia peregrina var. romanica) este o specie de bujor în de câmpie sau laBujorul românesc (Paeonia Peregrina var. Romanica) este o specie de bujor prezentă în pădurile de câmpie sau la marginea acestora, în Dobrogea, Muntenia şi sudul Moldovei. Floarea roşie are petale mai puţine decât bujorul de grădină. Este o plantă ocrotită de lege, nu trebuie distrusă sau colecţionată. Se găseşte în parcurile naţionale din pădurea Comana în locurile însorite.
08.07.200849.2KB
pachliopta hector fluturiiPachliopta hector
19.06.200838.4KB

 
salutare va prezint ,singurul site din 100% ,care poate garanta succesul metodelor de castigSalutare Va prezint ,singurul site din Romania activ 100% ,care poate garanta succesul metodelor de Castig Online. Metodele garanteaza o rata de succes 100%,nu te vei imbogati dar vei fi capabil sa castigi "bani de buzunar".Metodele sunt explicate si selectate din sute de siteuri ,in asa fel toti care au cunostinte standard de operare PC si Internet pot castiga bani. Poti castiga din Introducere Coduri ,scriere articole,minijoburi,like-uri pe facebook, pc pornit,inscriere pe alte siteuri,completari oferte si multe altele. Atentie!Sustinem doar metodele cu Grad de risc si investitie 0 % ! Happy Earnings :) de la Venitonline.com Site Partener NOU!Site Reprezentant pentru Romania. Te-ai saturat sa cheltui cel putin 360Ron/luna pe tigari si nu vrei sa lasi gustul placut de tigare la o parte? Nu trebuie sa apelezi la alte metode ,tigari electronice sau tigari rulate, acum poti avea placerea de a fuma cele mai bune tigari ,cele mai faimoase branduri ,incat si brandurile legenda . Si la ce pret? Pornind de la 45 lei /Cartusul de 10 Pachete !!!Oferte pornind de la 60 lei/cartus pentru marci ca Pall Mall , Monte Carlo ,Slims si multe altele. Detalii livrare ,costuri ,etc pe
14.03.201231.1KB
a 4 a poze facute dea 4 a
05.08.200848.4KB
zebra guttata, originara din tinuturile exotice ale africii, noii guinee, sud-estul asiei,Zebra Australiana Zebra australiana, Taeniopygia guttata, originara din tinuturile exotice ale Africii, Madagascarului, Noii Guinee, sud-estul Asiei, Australiei si insulelor din Pacific. Denumirea sa provine de la coloritul penajului. Datorita ingrijirii relativ usoare, a rezistentei si a altor calitati, zebra australiana este considerata atat de crescatori, cat si de iubitori, o pasare ideala. Este o pasare foarte activa, jucausa si care canta mult pe tot parcursul vietii sale. Datorita vivacitatii sale, zebra australiana ajunge sa fie indragita de iubitorii de pasari de toate varstele. Achizitionarea Inainte de achizitionarea unei pasari exotice este indicat ca viitorul detinator sa se informeze cu privire la biologia, patologia, modul de viata si intretinere a speciei dorite. Inainte de cumparare, pasarea trebuie atent observata in ceea ce priveste aspectul exterior si comportamentul, renuntandu-se la achizitionare in cazul in care exteriorizeaza unele aspecte dubioase. Dupa achizitionare solicitati referiri detailate cu privire la sortimentele folosite in hrana, modul de pregatire al acesteia, fructe si verdeturi care pot fi sau nu administrate. Ca si in cazul altor animalute de companie, asigurati-va ca achizitionati un exemplar tanar intrucat acesta se va adapta cu un mai mare usurinta. Se vor prefera exemplarele vivace, "žsperioase", aceste atitudini fiind atribute ale varstei tinere. Obisnuirea cu nou proprietar si noul mediu de viata se va realiza treptat, prin acoperirea in primele zile, timp de cateva ore, a coliviei sau volierei cu un tifon. Acest lucru ii ofera pasarii siguranta si posibilitatea de cunoastere si adaptare in noul mediu de viata. In libertate, zebrele australiene traiesc in stoluri. Daca va hotarati sa achizitionati o zebra australiana, este de preferat sa cumparati cel putin doua exemplare, pentru ca daca duc o viata solitara, sufera, iar durata de supravietuire este mult scurtata. Aspectul exterior si dimensiunile Zebrele australiene frapeaza atat prin coloritul viu al penajului, cat si prin trilurile emise. Pasare de talie mica (circa 9-12 cm lungime), cu o greutate de 10-12 grame, zebra australiana prezinta un colorit de la rosu pana la gri si ciocolatiu, cu alb. Coloritul nu difera foarte mult intre mascul si femela, dar diferentierea sexelor se poate face pe baza culorii ciocului. Femelele prezinta ciocul de culoare portocalie, iar masculul, de culoare rosie. Adapostirea Zebrele australiene necesita un spatiu de locuit destul de extins, cu atat mai mult cu cat de obicei sunt crescute intr-o colivie sau voliera minim doua pasari (un cuplu). Zebrele australiene sunt pasari foarte sociabile, astfel ca intotdeauna este bine sa achizitionati un cuplu de la inceput, pentru ca asa se vor adapta si mai usor. Probabil ca va veti pune intrebarea de ce niste pasari atat de mici necesita un spatiu atat de mare. Raspunsul este simplu. In colivie sau voliera se introduc multiple accesorii absolut necesare unei vieti echilibrate si armonioase, iar in afara de asta, zebrele australiene necesita un spatiu suficient pentru miscare. Colivia sau voliera poate fi amplasata atat in apartament, cat si pe balcon, dar trebuie respectate cateva conditii esentiale: - evitati expunerea coliviei in soare puternic, in locuri cu curenti de aer sau cu umiditate crescuta; - evitati schimbarile bruste de temperatura, deoarece si ca si in cazul altor pasari exotice necesita o perioada de aclimatizare; - evitati zgomotele puternice; - temperatura minima tolerata este de 10-150C si cea maxima de 38-400C; - temperatura optima este cuprinsa intre 20-300C. Iata o lista de accesorii care trebuiesc obligatoriu introduse in colivie: - recipient pentru hrana (chiar doua pentru tipuri diferite de alimente); - un vas pentru apa, mai mult larg decat adanc; - un bol mai larg cu apa proaspata pentru scaldat; - un cuib care intotdeauna va fi plasat in partea superioara a coliviei. Cuibul, in general, din placaj su carton mai gros, de forma cubica, de dimensiune mica (12x12x12 cm), trebuie sa prezinte intrarea in partea superioara a uneia dintre fete. Cuibul va fi umplut in proportie de 30% cu iarba uscata. De asemenea, pe podeaua coliviei se va pune o cantitate redusa de fan pentru ca zebrelor australiene le place sa-si construiasca singure cuibul; - leagane; - bare pentru odihna; - in jurul cuibului se pot pune plante ornamentale; - fata de alte pasari de colivie (papagal, perus), zebrele australiene nu sunt innebunite dupa jucarioase. Este suficienta amplasarea unei oglinjoare pe una dintre laturile coliviei; aceasta le va tine ocupate o luga perioada din zi; - pe podeaua coliviei se va pun un prosop de hartie pentru a se putea mai usor igieniza; - recipientele de apa si hrana se vor curata zilnic; - accesoriile din colivie si colivia se vor igieniza cel putin o data pe saptamana; - nu lasati resturile alimentare de pe o zi pe alta intrucat multe dintre ele pot fermenta usor provocand in urma consumului afectiuni grave pasarii; - curatatea se va efectua cu apa fiarta si cu o perie dura, fara a face uz de detergenti sau dezinfectati care pot fi fatali pasarii. Hranirea Hrana administrata trebuie sa fie diversa. Zebrelor australiene li se pot administra seminte pentru pasarile de talie mica. De asemenea, sunt mari consumatoare de mei, care nu ar trebui sa le lipseasca. Atentie insa, ca meiul din piete este nevitaminizat si poate induce hipo- sau avitaminoza B. li se mai pot administra: galbenus de ou fiert, coji de oua bine sfaramate, verdeturi (frunze de salata, de papadie) bine spalate, morcov ras, viermi de faina, branza dulce, etc. Apa de baut proaspata ar fi de preferat sa fie schimbata de doua ori pe zi si cel putin o data pe zi. Nu le place apa statuta. Boli si afectiuni curente Ca si in cazul altor pasari de colivie, Zebrele australiene nu sunt scutite de boli parazitare, infectioare sau de alimentatie (nutritionale). Stresul si conditiile inadecvate de crestere, in afara agentilor patogeni specifici, sunt unele dintre cauzele care favorizeaza sau determina aparitia imbolnavirilor. Multe dintre afectiunile semnalate la pasarile de colivie se agraveaza sever in decursul a 24 de ore. In prima instanta veti constata anumite modificari de comportament, cum ar fi indispozitia sau oboseala care in unele cazuri pot sa nu fie de lunga durata, dar daca situatia persista este clar ca sunt semne ale unei stari de boala. Iata cateva indicii care va vor orienta in depistarea starii de boala la pasarile de colivie: - Aspectul penajului. La pasarea sanatoasa, penajul este lucios si stralucitor, compact si bine atasat de corp. La pasarea bolnava, penajul este zburlit, cu aspect neingrijit, "žprafuit", iar in regiunea cloacei poate fi murdarit cu materii fecale. - Modificarile fecalelor. Fecalele lichide pot apare in urma consumului de fructe, verdeturi si a altor nutreturi suculente, a variatiilor de temperatura, dar revenirea la normal a consistentei materiilor fecale se produce rapid (in cateva ore). Fecalele cu sange, spuma, colorate anormal sunt semne clare de boala. - Pasarea slabeste, evidentiindu-se osul sternului si se constata atrofia musuclaturii adiacente. - Ochii inflamati si prezenta de mucus la nivelul narilor pot fi semnele unei corize. - Respiratia dificila indicata de miscarile in ritm rapid ale pieptului sau ale intregului corp se constata in afectiuni respiratorii ca aspergiloza, psitacoza, acarioza. Procentul cel mai mare de mortalitate la pasarile de apartament este determinat de afectiunile digestive, bolile infecto-contagioase si traumatisme. Dintre bolile si afectiunile mai frecvent intalnite enumeram: Parazitii externi (paduchi, raia) pot determina in urma evolutiei, leziuni din ce in ce mai severe la nivelul pielii, eritem, cruste, smulgerea penelor, prurit si consecutiv, inapetenta, apatie si pierderi in greutate. Giardia si Cryptosporidium sunt doi paraziti des intalniti la pasari care determina afectiuni ale tubului digestiv din ce in ce mai severe, manifestate prin sindrom diareic cu fecale moi, apoi lichide, inapetenta, apatie, deshidratare severa si in curand la moartea pasarii. Hipovitamonoza B reprezinta o deficienta in stocarea si utilizarea vitaminelor complexului B, datorata in prima instanta consumului de mei nevitaminizat care contine o antivitamina B si care accentueaza deficitul vitaminelor B din organismul pasarii. Pasarea este apatica, sta zburlita, prezinta stare de somnolenta si tulburari de echilibru. Psitacoza este o boala infecto-contagioasa a pasarilor manifestata in special, prin simptome respiratorii (secretii la nivel ocular si naza) si/sau diaree. Pasarea slabeste drastic, nu se mai alimenteaza corespunzator si in final, moare. In afara acestor boli, Zebra australiana este predispusa diferitelor fracturi ale aripilor si picioarelor, proceselor tumorale, intoxicatiilor cu diferite toxice, constipatiei diferitelor boli infecto-contagioase ale pasarilor in general, retentiei de oua, etc. Speranta medie de viata a zebrelor australiene este de 8-10 ani, in captivitate, si unn pic mai mare (12-15 ani), in libertate.
13.06.20083KB
i don't like insect :limba: ... insecteI don't like insect :limba: ...
09.07.200844.8KB

 
denumirea plantei: musetel populare: mamorita, marariul cainelui, matricea, moruna, mositel,Denumirea plantei: musetel (Chamomilla recutita) Familia Asteraceae Denumiri populare: mamorita, marariul cainelui, matricea, moruna, mositel, musatea, musetel de camp, ochiul boului, poala sfintei Marii, roman, romanita, romasca, romanit. Ecologie si raspindire: este o planta originara din sudul si sudestul Europei, raspindita astazi pe toate continentele. La noi creste in locuri insorite si mai umede, prin sate pe linga garduri, drumuri si cai ferate, pe linge locuintele oamenilor, prin lanuri, pe pagisti, cu predilectie pe soluri nisipoase usoare. Aproape des e intilnita in cimpie pe solurile saraturoase. Este cultivata in toate zonele tarii. Uneori poate fi confundata cu alte plante. Perioada de vegetatie: infloreste din luna aprilie pina la sfirsitul lunii august. Uneori infloreste de 2 ori pe an, a doua oara in septembrie. Perioada si organul de recoltare: se utilizeaza florile acestei plante ce se cultiva din mai pana-n august.
17.06.200820.2KB
poze facute de noi-plantetrandafir...
05.08.200824.2KB
a 3 a poze facute dea 3 a
05.08.200847.9KB
super faine pozele si eu o poza dar cu papagali ... poze facute desuper faine pozele yonutz... am si eu o poza dar cu papagali ...
31.07.200841.2KB

 
specie de fluture coada randunici fluturiiSpecie de fluture Coada Randunici
19.06.200860.5KB
scorpionii apartin familiei fiind rudele lor , a acnelor si a capuselor. 1200 de specii cunoscute deScorpionii apartin familiei paianjenilor, fiind rudele lor , a acnelor si a capuselor. Aproximativ 1200 de specii cunoscute de scorpioni traiesc la tropice si in alte tinuturi cu clima calda. Acestor specii de scorpioni ii apartine si scorpionul urias de Guineea , cea mai mare specie a familiei paianjenilor, a carui marime ajunge si la 18 cm. Scorpionul cel mai mic are insa doar 1,3 cm lungime. Scorpionii , painajenii si rudele acestora fac parte din clasa artropodelor , iar in cadrul acesteia din familia paianjenilor. Corpul acestor insecte de obicei este alcatuit din doua parti principale : in parte din fata cefalotoracele ( cephalotorax in latina ) care s-a format din contopirea capului cu toracele si partea din spate a abdomenului. Cea mai mare parte a corpului este cefalotoracele , insa abdomenul este cel care il scoate in evidenta in familia paianjenilor. Abdomenul acestuia este lung si segmentat , iar ultimele segmente pot fi ca o coada spre inainte , deasupra partii interioare a corpului. Coada se termina intr-un ac cu venin din cauza caruia scorpionii sunt considerati drept cele mai de temut specii de insecte din familia lor. Picioarele pentru deplasare si cele pentru pipait. Scorpionii au patru perechi de picioare pentru deplasare si in fata au picioarele pentru pipait in forma de gheare, care se termina in foarfece ; pe acestea le gasim si la alte specii ale familiei paianjenilor. Scorpionul isi foloseste foarfecele pentru prinderea prazii. O alta caracteristica a scorpionilor este existenta unei perechi de tentacule pentru mestecare deasupra orificiului bucal care se termina tot in foarfece si pe langa acestea niste anexe in forma de pieptene la partea inferioara a corpului. Inca nu se cunosc exact functiile acestora, dar se presupune ca ajuta la respiratie sau folosesc la sesizarea vibratiilor solului. Culoarea scorpionilor este foarte variabila, gasim astfel scorpioni de culoare maro sau chiar neagra. Sub umbra intunericului Familia paianjenilor nu se confunda cu insectele, chiar daca aceste doua clase au trasaturi asemanatoare, specile lor sunt de dimensiuni mici, au schelet exterior si au mai mult de doua perechi de picioare, scorpionii insa - ca si paianjenii – se deplaseaza pe patru perechi de picioare. Scorpionii, contrar multor specii de insecte, nu au antene pentru orientare. Ei vaneaza noaptea, iar in timpul zilei se retrag in crapaturi, sub pietre sau frunze, sau chiar in cladiri parasite, goale. Probabil ca tocmai din aceasta cauza, in urma evolutiei s-a format in acest fel modul lor de viata, pentru ca principalele prazi – printre care specii de tarhani si greieri – ies din ascunzisuri in timpul noptii. Faptul ca scorpionii prefera crapaturile sau adapostul pietrelor poate i periculos pentru om, pentru ca se poate intampla sa-si faca ascunzatoare in imbracaminte, incaltaminte sau in sacii de dormit, iar daca este deranjat in timpul odihnei poate intepa cu usurinta proprietarul acestor obiecte. Veninul scorpionilor Daca este speriat sau atacat, scorpionul isi indoaie coada deasupra capului si isi inteapa dusmanul. Exista doua tipuri principale de venin :primul omoara sau paralizeaza doar nevertebratele, asupra omului nu are un efect mai grav decat intepatura unei viespi, chiar daca peovoaca intepaturi usturatoare. Al doilea tip de venin poate insa sa provoace moartea omului deoarece paralizeaza inima si nervii care inerveaza muschii toracelui. Acest tip de venin este produs de mai multe tipuri de scorpioni ; acestia pot sa omoare cu o intepatura un caine in doar sapte minute, un om in cateva ore si sunt foarte periculosi pentru copii. Sansele de supravietuire cresc insa foarte mult daca victimei i se administreaza antidotul corespunzator. Chiar daca sunt intalniti in primul rand in tinuturile calde, scorpionii se regasesc pe fiecare continent si insula mai mare, cu exceptia Greonlandei, Antarcticii, si Noii-Zeelande. Scorpionii pot fi gasiti si in Europa, in partea nordica, pana in Germania, si o specie numita Euscorpius flavicaudis s-a gasit si in insulele britanice, dar specia aceasta nu este periculoasa pentru om. Vanatoarea si hrana Scopionul isi localizeaza prada in timpul vanarii cu ajutorul curentilor de aer sau din vibratiile terenului. Dupa ce o localizeaza, se apropie de ea si se arunca asupra sa si o prinde cu ajutorul foarfecelor. In acel moment este aproape sigur invingator pentru ca in caz de nevoie isi indoaie coada si isi omoara prada cu ajutorul veninului. Gura scorpionilor nu este foarte mare, de aceea trece destul de mult timp pana cand reusesc sa taie in bucati si sa consume prada cu ajutorul organelor bucale. Tesuturile moi si fluidele ajung in stomacul scorpionilor. Ei nu trebuie sa vaneze zilnic datorita sistemului lor digestiv deosebit de eficient ;la fel, organismul lor utilezeaza foarte bine si continutul de apa al umorii prazilor. Ciclul de viata Unele specii de scorpioni au un dans nuptial rafinat care poate dura mai multe ore. Masculul o prinde pe femela de picioarele de pipait si o impinge inainte si inapoi intr-o miscare du-te-vino. Sperma este ejaculata pe sol, iar femela o aranjeaza in asa fel incat aceasta sa ajunga in orificiul genital. Sperma ajunsa in organele genitale ale femelei o poate fecunda de mai multe ori. Femela poarta ouale in corp chiar si un an, iar progeniturile sunt aduse pe lume vii ; unele specii nasc un pui, altele chiar o suta. Astfel, nasterea poate sa tina mai multe zile, dar la majoritatea speciilor are doua etape, cu o pauza de 24 de ore. De obicei, micii scorpioni vin pe lume in intuneric, iar in primele zile se ingramadesc pe spatele mamei lor. Dupa aceea naparlesc, li se dezvolta un schelet exterior si astfel sunt gata sa se desparta de mama lor.
19.06.200848.8KB
a 5 a(in poza asta e naspa ca se vede barile daca nu se vedeau se vedea peisajul mai bine) pozea 5 a(in poza asta e naspa ca se vede barile acelea...ca daca nu se vedeau se vedea peisajul mai bine)
05.08.200843.3KB
asa ca taceti din gura si nu mai dati mesaje pe site :rotfl: :rotfl: cateva cuvinte despre noi...asa ca taceti din gura si nu mai dati mesaje pe site :rotfl: :rotfl:
17.06.200851.1KB

 
(octopus) este un gen de corpul are forma unui sac. capul este iar gura este de opt tentacule cuCaracatiţa (Octopus) este un gen de moluşte cefalopode. Corpul are forma unui sac. Capul este diferenţiat, iar gura este înconjurată de opt tentacule prevăzute cu ventuze. Caracatiţele se hrănesc cu crustacee, peşti etc. Majoritatea lor, când sunt urmărite, elimină o substanţă întunecată care tulbură apa. Reprezentantul tipic al acestui gen de moluşte este caracatiţa-comună Octopus vulgaris. Caracatiţele sunt pescuite pentru carnea lor foarte apreciată în gastronomie.
17.06.200851KB
yonutz c-am pustiu :uimit: :uimit: fluture blue mormon fluturiiYonutz c-am pustiu forumul.... :uimit: :uimit: Fluture Blue mormon
08.07.200824.1KB
speak phoenix (uneori phönix) este despre care se spune că ar învia din propria ei legendaSpeak Romanian Pasărea Phoenix (uneori Phönix) este pasărea legendară despre care se spune că ar învia din propria ei cenuşă. Legenda Păsării Phoenix la greci Pasăre alegorică ce renăştea din propria cenuşă. Aceasta seamănă ca formă cu vulturul, dar se deosebeşte de acesta prin penajul splendid colorat, cu pete de purpură şi aur(două culori nobile şi cu o evidenţă semnificaţie simbolică), ceea ce o face mai frumoasă decât cel mai minunat păun. Are o longevitate extraordinară, ce diferă de la autori la autori, unii afirmând că trăieşte de la 500 la 13000 de ani. Este singura din specia ei, deşi nu se poate reproduce. Atunci când lunga sa viaţă este pe terminate şi pasărea îşi simte sfârşitul, aceasta îşi face un cuib din plante aromatice şi tămâie; dă foc apoi cuibului, se întinde, arzând odată cu cuibul, iar din cenuşa sa se formează o altă pasăre. Noua pasăre o îngroapă pe cea precedentă, punându-i rămăşiţele într-un înveliş de smirnă şi tămâie in forma de ou şi ducându-le la sanctuarul din Heliopolis. Pasărea Phoenix la egipteni Cunoscută vechilor egipteni şi ca Benu, pasăre mitică, care simboliza nemurirea, şi care (potrivit tradiţiei din Heliopolis) a aterizat pe colina primordială aducând lumina zeului solar Ra Atum. Înfăţişată sub forma unui bâtlan sacru care poartă coroana zeului Osiris, reprezenta puterea de regenerare (auto-creare) şi de resurecţie. Grecii au asociat-o păsării Phoenix, emblema ciclurilor vieţii şi ale morţii, a eternelor renaşteri din propria cenuşă. Speak English The phoenix (Ancient Greek: Φοῖνιξ, phoínix) is a mythical sacred firebird in ancient Phoenician mythology, and in myths derived from it. Contents 1 Description 2 Related usage 3 See also 4 References 5 External links Description A phoenix is a mythical male bird with a tail of beautiful gold and red plumage (or purple and blue, by some sources). It has a 500 year life-cycle, and near the end the phoenix builds itself a nest of cinnamon twigs that it then ignites; both nest and bird burn fiercely and are reduced to ashes, from which a new, young phoenix arises. The new phoenix is destined to live, usually, as long as the old one. In some stories, the new phoenix embalms the ashes of the old phoenix in an egg made of myrrh and deposits it in the Egyptian city of Heliopolis (sun city in Greek). The bird was also said to regenerate when hurt or wounded by a foe, thus being almost immortal and invincible — a symbol of fire and divinity. Although descriptions (and life-span) vary, the phoenix (Bennu bird) became popular in early Christian art, literature and Christian symbolism, as a symbol of Christ representing His resurrection, immortality, and life-after-death. One of the Early Church Fathers, Clement, related the following regarding the Phoenix in chapter 25 of The First Epistle of Clement: Let us consider that wonderful sign which takes place in Eastern lands, that is, in Arabia and the countries round about. There is a certain bird which is called a phoenix. This is the only one of its kind, and lives five hundred years. And when the time of its dissolution draws near that it must die, it builds itself a nest of frankincense, and myrrh, and other spices, into which, when the time is fulfilled, it enters and dies. But as the flesh decays a certain kind of worm is produced, which, being nourished by the juices of the dead bird, brings forth feathers. Then, when it has acquired strength, it takes up that nest in which are the bones of its parent, and bearing these it passes from the land of Arabia into Egypt, to the city called Heliopolis. And, in open day, flying in the sight of all men, it places them on the altar of the sun, and having done this, hastens back to its former abode. The priests then inspect the registers of the dates, and find that it has returned exactly as the five hundredth year was completed. Michael W. Holmes points out that early Christian writers justified their use of this myth because the word appears in Psalm 92:12 , but in that passage it actually refers to a palm tree, not a mythological bird. However, it was the flourishing of Christian Hebraist interpretations of Job 29:18 that brought the Joban phoenix to life for Christian readers of the seventeenth century. At the heart of these interpretations is the proliferation of richly complementary meanings that turn upon three translations of the word chol -- as phoenix, palm tree, or sand -- in Job 29:18." Originally, the phoenix was identified by the Egyptians as a stork or heron-like bird called a benu, known from the Book of the Dead and other Egyptian texts as one of the sacred symbols of worship at Heliopolis, closely associated with the rising sun and the Egyptian sun-god Ra. The Greeks identified it with their own word phoenix φοίνιξ, meaning the color purple-red or crimson (cf. Phoenicia). They and the Romans subsequently pictured the bird more like a peacock or an eagle. According to the Greeks the phoenix lived in Phoenicia next to a well. At dawn, it bathed in the water of the well, and the Greek sun-god Apollo stopped his chariot (the sun) in order to listen to its song. One inspiration that has been suggested for the Egyptian phoenix is the flamingo of East Africa. This bright pink or white bird nests on salt flats that are too hot for its eggs or chicks to survive; it builds a mound several inches tall and large enough to support its egg, which it lays in that marginally cooler location. The convection currents around these mounds resembles the turbulence of a flame. In zoology, flamingos are part of the family Phoenicopteridae, from the generic name Phoenicopterus or "phoenix-winged." Some medieval Jewish commentators comment upon the Hebrew word Hol (חול) in the biblical book of Job ("...Then I said, I shall die in my nest, and I shall multiply my days as the sand (Hol)...", Job 29:18, the King James translation) as referring to phoenix . "Phoenix" is also the English-language name given to the most important bird in Chinese mythology, the fenghuang, with its own set of characteristics and symbolic meanings. Related usage In Persian mythology, Si'morgh, (Persian: سيمرغ, Middle Persian: senmurv) was a winged, bird-like creature that was very large and extremely ancient. The Simurgh appears in many Iranian literary classics such as Farid ud-Din Attar's Conference of the Birds as instructor and birds leader, and in Ferdowsi's epic Shahnameh (The Book of Kings); Phoenix raised up and cherished Zaal or Zal, father of Rostam. The phoenix is a central figure in Lebanese ancient and modern cultures, as Lebanese are descendants of the Phoenicians and often claim themselves sons of the Phoenix. Lebanon, and Beirut particularly, is often depicted symbolically as a phoenix bird having been destroyed and rebuilt 7 times during its long history. The phoenix in the Forbidden City, Beijing, China.In China, Fenghuang ("鳳凰") is a mythical bird superficially similar to the phoenix. It is the second most-respected legendary creature (second to the dragon), largely used to represent the empress and females. The phoenix is the leader of birds. In Japan, the phoenix is called hō-ō(kanji:"鳳凰") or fushichō (不死鳥, fushichō?); "Immortal Bird". In Russian folklore, the phoenix appears as the Zhar-Ptitsa (Жар-Птица), or firebird, subject of the famous 1910 ballet score by Igor Stravinsky. The phoenix was featured in the flags of Alexander Ypsilantis and of many other captains during the Greek Revolution, symbolizing Greece's rebirth, and was chosen by John Capodistria as the first Coat of Arms of the Greek State (1828-1832). In addition, the first modern Greek currency bore the name of phoenix. Despite being replaced by a royal Coat of Arms, it remained a popular symbol, and was used again in the 1930s by the Second Hellenic Republic. However, its use by the military junta of 1967-1974 made it extremely unpopular, and it has almost disappeared from use after 1974, with the notable exception of the Greek Order of the Phoenix). In Jewish folklore, it is said that the phoenix was the only animal not to join Adam in his banishment from the Garden of Eden. The phoenix is also a prominent symbol on the flag and seal of the City and County of San Francisco, symbolizing the city rising from the ashes of the devastation caused by the 1906 earthquake. Similarly, the phoenix is also the central feature of the seal and flag of the City of Atlanta, along with the word Resurgens (Latin for having been restored/rebuilt, revived, rose up/appeared again; rared up again, lifted oneself), symbolizing the seemingly continual rebirth of the city after several devastating fires, most notable of which are General Sherman's burning of the city during the American Civil War on November 15, 1864 and the Great Atlanta fire of 1917. In New York, 7 weeks after 9/11, in a widely-televised event, a giant illuminated Phoenix puppet led New York's Village Halloween Parade as a symbol of the city's rebirth from the ashes (the puppet was designed by Parade designer Sophia Michahelles of the group Superior Concept Monsters) Phoenix, Arizona was so named due to the town's usage of old Hohokam (Native American) canal paths, and the fact that the area contained the remains of various Hohokam settlements. It is believed that this group migrated out of the area due to devastating floods and droughts between 1300-1450 AD. The establishment of modern Phoenix was seen as a rebirth of this older civilization. The new city itself suffered damage from several large floods in its early years, such as in 1900, but eventually grew into one of the US's largest metropolitan areas as of the 21st century. The mythological bird is present on the city's flag and logo.
09.07.200838.4KB
cand se vorbeste de floarea de colt toata lumea se gandeste la ceva rar, lucru care este cat seCand se vorbeste de floarea de colt toata lumea se gandeste la ceva rar, lucru care este cat se poate de adevarat. Intalnindu-se din ce in ce mai rar, Floarea de colt - Leontopodium alpinum a fost declarata monument al naturii si se afla sub ocrotirea legii inca din 1933. Este o planta perena, cu o tulpina dreapta, ce poate ajunge pana la 50 - 80 cm, fara ramificatii. In pamant un rizom cilindric, acoperit cu resturi de frunze negre-brune, iar la suprafata pamantului formeaza o rozeta de frunze, din mijlocul carora se ridica o tulpina scurta de 5 - 20 cm, uneori de 30 cm, ce poarta o inflorescenta numita calatidiu, de forma unui disc, in care sunt grupate, in mod normal, florile. Floarea de colt - Leontopodium alpinum creste pe stanci calcaroase in regiuni alpine si foarte rar in regiunile subalpine. Floarea de colt - Leontopodium alpinumAceasta este formata din pana la 10 inflorescente cu numeroase si minuscule flori, incadrate de 5 - 15 bactee albe, dipuse radiar, ce dau intregului ansamblu infatisarea unei flori. Planta este acoperita cu peri catifelati, argintii, care ii confera o nota aparte; poate fi vazuta inflorita in lunile iulie-august. La noi in tara, Floarea de colt - Leontopodium alpinum poate fi intalnita in Muntii Maramuresului, Vrancei, Bucegi, Fagarasului, Capatanii, Tarcu, Retezat, Bihorului, Cozia, Ceahlau, Godeanu. Aceasta planta, in traditia populara reprzinta un simbol al dragostei si se spune ca barbatii isi demonstrau dragostea, indemanrea si curajul, culegand o floare de colt de pe stancile ascutite al muntilor si oferind-o iubitelo
17.06.200842.7KB

 
o poze facute de noi-planteo floricica...
05.08.200829.6KB
aponogeton originara din asia de sud-est, fiind o planta submersa cu rizom, care este sferic siAponogeton crispus Este originara din Asia de Sud-Est, fiind o planta submersa cu rizom, care este sferic si ajunge pana la 3 cm in diametru. Frunzele au dimensiuni variabile intre 15-60 cm lungime, puternic ondulate pe margini, avand o coloratie de la verde deschis pana la maro ruginiu. Planta are in general o forma sferica. Face o singura floare de culoare alba. Temperatura optima este de 20-30° C. Lumina poate merge de la foarte puternica pana la penumbra, acest lucru avand drept urmare variatia coloritului frunzelor. Substratul trebuie sa fie bogat in substante minerale, fiind format din nisip, argila si turba fiarta. La incetinirea ritmului de crestere al plantei, rizomul se scoate din acvariu si se pune timp de 8 saptamani in alt acvariu la o temperatura de circa 15° C. Se inmulteste numai prin seminte, care au o forma eliptica, lungi de 5-6 mm cu un diametru de circa 2 mm. Au 2 mustati, care in pozitie orizontala a semintei stau in sus apoi se indoaie si patrund in nisip formand radacinile. Este bine ca in cazul obtinerii de seminte, cand acestea au cazut pe nisip, sa le plantam intr-un acvariu mai mic (cu o coloana de apa pana in 30 cm).
13.06.200810.7KB
aequidens maroni sau pestele denumirea ii vine de la faptul ca acest peste traieste in zonaAequidens maroni sau pestele STEINDACHNER Denumirea ii vine de la faptul ca acest peste traieste in zona raului Maroni din Guiana, intr-o zona cu ape line sau statatoare. Este un peste cu un corp indesat, cu un spate inalt si cu o curbura mai pronuntata decat abdomenul. Fruntea o are curbata abrupt catre gura. Coada este mare si rotunjita, aripioarele dorsala si anala au varfurile prelungite. Lungimea pestilor este 10 cm la mascul, femelele fiind ceva mai mici. Coloritul este galbui-gri pana la roscat spre galben, pe flancuri avand dungi care pot fi puternic evidentiate sau mai palide. Sub punctul in care incepe aripioara dorsala,aceast peste are o pata neagra permanenta cu un contur deschis la culoare. De la aceasta pata, inspre ochi are o dunga pana la opercule. Cand pestele este agitat, pe cap si pe lateralele corpului apar niste dungi mai pronuntate. Are o dunga lata, ca un arc, de la inceputul aripioarei dorsale, peste ochi, pana in partea de jos a operculelor, zona in care dunga devine mai lata. Aripioarele acestui peste sunt albastrui spre violet si pe fiecare solz are un punct roscat spre maroniu, lasand impresia unor dungi. Masculul este mai intens colorat. Pestii tineri sunt greu de deosebit pe sexe. Masculul are si aripioarele mai lungi si ascutite la varf. Dar diferenta este evidenta in momentul depunerii icrelorin acvariu: papila genitala a masculului este mica si ascutita pe cand la femela este mai lunga si mai lata la capat. Este un peste pasnic, care nu scurma in nisipul din acvariu. Are nevoie de un acvariu mai mare in care se pot tine mai multe perechi. Ca plante se pot folosi cele din genul Echinodorus. In acvariu este necesar sa se puna niste pietre mari plate. Temperatura optima din acvariu este de 25 grade C, acest peste nefiind pretentios la hrana.
13.06.20088.1KB
sunatoarea este o planta erbacee, perena, întâlnita în toata tara, de la câmpie pâna în regiuneaSunatoarea este o planta erbacee, perena, întâlnita în toata tara, de la câmpie pâna în regiunea subalpina, dar cu precadere în regiunea deluroasa. Are tulpina dreapta, lemnoasa în partea inferioara, cu patru muchii longitudinale, creste pâna la 20-100 cm înaltime si prezinta numeroase ramuri sterile (fara flori) care pornesc de la subtioara frunzelor. Frunzele sunt ovale, câte doua opuse si privite în transparenta (înspre lumina) se observa prezenta unor puncte negre situate predominant spre marginea frunzelor si a unor puncte stravezii dispuse uniform pe toata suprafata frunzei. Florile de culoare galbena sunt grupate în inflorescente, au câte cinci petale punctate cu negru. Infloreste din iunie pâna în septembrie, aceasta fiind si perioada recomandata pentru recoltare. Principiul activ cel mai important al sunatoarei este o substanta de culoare rosu-bruna, numita hipericina, care se poate usor observa datorita culorii, atunci când se prepara tinctura din sunatoare. Importante de retinut sunt criteriile prin care sunatoarea se deosebeste de alte specii de plante cu care se aseamana. Astfel, nici tulpina si nici frunzele nu sunt paroase, frunzele sunt ovale fara a avea un vârf ascutit si prezinta în mod obligatoriu atât puncte negre cât si puncte stravezii.
17.06.200868.1KB

 
papagal jako (papagalul gri african) uimeste prin frumusetea si sa. apreciat pentru sa de a invataPapagal Jako Papagalul Jako (papagalul gri african) uimeste prin frumusetea si inteligenta sa. Apreciat pentru capacitatea sa de a invata si de a reproduce atat sunete, cat si cuvinte, Jako este considerata cea mai vorbareata pasare de colivie. Foarte prietenos, Jako se face usor placut de iubitorii de toate varstele. Numele de Jako i-a fost atribuit de catre marinarii portughezi. Achizitionarea Inainte de achizitionarea unei pasari exotice este indicat ca viitorul detinator sa se informeze cu privire la biologia, patologia, modul de viata si intretinere a speciei dorite. Inainte de cumparare, pasarea trebuie atent observata in ceea ce priveste aspectul exterior si comportamentul, renuntandu-se la achizitionare in cazul in care exteriorizeaza unele aspecte dubioase. Dupa achizitionare solicitati referiri detailate cu privire la sortimentele folosite in hrana, modul de pregatire al acesteia, fructe si verdeturi care pot fi sau nu administrate. Ca si in cazul altor animalute de companie, asigurati-va ca achizitionati un exemplar tanar intrucat acesta se va adapta cu un mai mare usurinta. Se vor prefera exemplarele vivace, „sperioase”, aceste atitudini fiind atribute ale varstei tinere. Obisnuirea cu nou proprietar si noul mediu de viata se va realiza treptat, prin acoperirea in primele zile, timp de cateva ore, a coliviei sau volierei cu un tifon. Acest lucru ii ofera pasarii siguranta si posibilitatea de cunoastere si adaptare in noul mediu de viata. Jako este foarte sociabil, necesitand o atentie deosebita din partea proprietarului. Daca nu puteti sa-i acordati suficient timp, idicat ar fi sa achizitionati de la inceput o pereche. Aspectul exterior si dimensiunile Exista doua varietati de Jako: papagalul gri african Timneh si paragalul gri african Congo. In afara acestora, mai sunt intalnite alte doua varietati, dar cu o frecventa mult scazuta: Cameroon-ul, de talie mai mare decat Congo (colorit argintiu) si Ghana, de talie mai mica decat Congo, similara papagalului gri african Timneh, dar cu gatul mai lung. Papagalul gri african de Congo are lungimea de 33-40 centimetri, deschiderea aripilor de 45-50 centimetri si cantareste 450-550 de grame. Femela este mai mica decat masculul, avand gatul mai subtire si mai lung. Papagalii gri africani au pene gri, cu exceptia celor din coada, care sunt rosii, iar în jurul ochilor prezinta un inel alb. Ciocul încovoiat, de culoare gri-închis. Jako atinge maturitatea corporala in jurul varstei de 4 ani. Adapostirea Jako necesita un spatiu de locuit destul de extins, desi el poate fi lasat pentru perioade mai lungi, liber, in afara coliviei. Ca si in cazul altor pasari de apartament, este importanta amplasarea coliviei. Colivia va trebui asezata intr-o parte a camerei ferita de curenti de aer, bine luminata. Colivia trebuie sa fie suficient de spatioasa pentru a-i permite pasarile sa-si poata deschida aripile. Aveti grija sa alegeti o colivie sau voliera care sa poata fi usor de curatat, din materiale care sa nu se deterioreze rapid. Recipientele pentru apa si hrana trebuie sa fie confectionate din materiale rezistente astfel incat sa nu existe posibilitatea sa le distruga pasarea si sa reziste la fierbere. Recipientele se vor curata zilnic, cu apa fiarta si cu o perie mai dura. Incercati sa evitati detergentii care pot fi toxici pentru pasare. Hranirea Sunt pasari cu alimentatie aproape exclusiv vegetala. In libertate, se hranesc cu seminte, fructe si alte vegetale. In captivitate, alimentatia se compune din seminte de cereale (grau, secara, porumb, alte boabe mici, etc.), fructe exotice si autohtone (mere, kiwi, mango, ananas), legume (conopida, morcovi), verdeata si ramuri tinere. Este strict interzisa administrarea cepei, ciocolatei, ciupercilor, avocado. Ratia zilnica trebuie sa constea in 2/3 sau ½ legume proaspete si numai 1/3 seminte vitaminizate. Speranta de viata este impresionanta putand ajunge pana la 60-65 de ani.
13.06.200810.4KB
palawan birdwing fluturiiPalawan Birdwing
08.07.200831.4KB
baobab este numele comun al unui gen care opt specii de arbori, nativi la madagascar (centru de cuBaobab este numele comun al unui gen (Adansonia) care conţine opt specii de arbori, nativi la Madagascar (centru de diversitate, cu şase specii), continent Africa şi Australia (una din fiecare specie). De continent africane specii de asemenea, se produce pe Madagascar, dar el nu este un nativ din această ţară. Alte nume comune includ boab, boaboa, sticla arborele de pâine şi de maimuta copac. Speciile ajunge la o înălţime de 5-25 m, 10-80ft (30 m în mod excepţional, 100ft), şi adesea o fată diametru de 7 m, 23ft (în mod excepţional, peste 11 m, 36ft).Un exemplar din Limpopo Provincia Africa de Sud, adesea considerat cel mai mare exemplu viu, are de 155 de picioare şi o medie de 15 m diametru, 49ft.Baobab stoca apa in interiorul umflate fată, de până la 120000 de litri (32000 SUA galon),
09.07.200853.7KB
poze facute de noi-plantefloricele....
05.08.200831KB

 
anubias face parte din familia araceae genul anubias, fiind studiata de engler in 1899. este oAnubias nana Specia face parte din familia Araceae genul Anubias, fiind studiata de Engler in 1899. Este o planta de mlastina cu rizom. Frunzele pornesc din rizom si au forma lanceolata de un verde inchis cu o suprafata lucioasa, ca si cum ar fi cerate. Creste foarte lent, avand nevoie de foarte multa lumina, o apa limpede si o temperatura in jur de 25° C. Planta se inmulteste prin rizom. In acelasi timp, pe rizom pot exista 6-8 pui. Acestia nu se vor separa decat in momentul in care au radacini proprii. Lungimea maxima este de 10 cm.
13.06.20088.6KB
longimanus - (asian forest scorpioni sunt o specie buna pentru care doreste ceva mai agresiv decatHeterometrus longimanus - (Asian Forest Scorpions) Acesti scorpioni sunt o specie buna pentru incepatorul care doreste ceva mai agresiv decat Pandinus imperator (Emperor Scorpion) . Asemanatori cu acesta din urma in colorit si chiar in forma, Heterometrus longimanus au o culoare maro inchis spre neagru, cu o nuanta de verde sau albastru sub anumite conditii de iluminare. Sunt scorpioni rezistenti si se poate incerca tinerea mai multor specimene in acelasi terariu dar acest lucru nu este recomandat. Speciile din genul Heterometrus sunt foarte similare in multe privinte si scorpionii sunt foarte asemanatori si ca necesitati si ca aspect deci datele furnizate sunt aplicabile majoritatii subspeciilor din acest gen.In concluzie acesti scorpioni sunt mari, atractivi care circula in mod frecvent in acest hobby.
19.06.200813.5KB
a 2 a poze facute dea 2 a
05.08.200828.3KB
rechinii, din requin, (ordinul sunt peşti cu schelet şi cu un corp între cinci şiRechinii, din franceză requin, (ordinul Selachimorpha) sunt peşti cu schelet cartilaginos şi cu un corp aerodinamic. Rechinii posedă între cinci şi şapte branhii pe fiecare latură a corpului prin care se efectuează respiraţia. Pielea lor este acoperită de denticuli dermali care îi protejează de leziuni sau paraziţi şi le asigură o mai bună dinamică în mediul acvatic. O altă caracteristică a rechinilor este că dinţii lor sunt substituibili. Din punct de vedere al dimensiunii lor, rechinii prezintă o mare varietate de la rechinul pigmeu sau Euprotomicrus bispinatus o specie care trăieşte în zonele profunde ale mărilor şi care măsoară aproximativ 22 de centimetri în lungime până la rechinul-balenă sau Rhincodon typus, cel mai mare peşte cunoscut, care poate să atingă o lungime de până la 12 metri şi care, precum balenele, se alimentează numai cu plancton. Rechinul-taur, Carcharhinus leucas, este cunoscut pentru capacitatea sa de a înota atât în apă sărată cât şi în apele dulce din zonele de deltă.
19.06.200815.1KB

 
australis - (yellow fat-tailed scorpion este considerat unul dintre cele mai veninoase speciiAndroctonus australis - (Yellow Fat-Tailed Scorpion) Acest scorpion este considerat unul dintre cele mai veninoase specii cunoscute. Nu exista anti-venin disponibil iar moartea poate surveni in doua ore. Nu este recomandat sub nici o forma sa manuiti acest scorpion, si asigurati-va ca nu poate scapa din terariu. O specie care nu este recomandata incepatorilor si care nu se adreseaza decat celor cu experienta. Aceasta specie poate fi recunoscuta dupa culoarea maro inchis spre negru a acului, trasatura unica intre scorpionii cu coada groasa. Atata timp cat nu este agitat sau stresat aceasta specie este relativ calma. Avand in vedere ca dintre toate speciile de scorpioni Androctonus australis este responsabil pentru cele mai multe fatalitati umane! Nu exista un motiv intemeiat sa tineti aceasta specie decat daca sunteti un colectionar inrait. Este o specie care trebuie tratata cu respectul cuvenit iar incepatorii ar face bine sa evite o achizitie necugetata.
19.06.20088.9KB
un fluture este o din ordinul scopul termenului depinde de cât de extins este conceptul de fluture.Un fluture este o insectă din ordinul Lepidoptera. Scopul termenului depinde de cât de extins este conceptul de fluture. Ca şi toate Lepidopterele, fluturii sunt de remarcat pentru ciclul lor de viaţă neobişnuit, cu un stadiu larvar de omidă, un stadiu inactiv de pupă şi o metamorfoză spectaculoasă într-o formă familiară de adult cu aripi colorate. Deoarece cele mai multe specii zboară ziua, atrag de regulă atenţia. Diversele modele formate pe aripile colorate şi zborul lor extravagant şi graţios au făcut ca observarea fluturilor să devină un hobby popular. Fluturii se clasifică în fluturi adevăraţi (superfamilia Papilionoidea), fluturi skipper (superfamilia Hesperioidea), şi fluturi-molii (superfamilia Hedyloidea). Fluturii aparţin arborelui evoluţionist al moliilor. Originea lor a fost stabilită în peioada cretacică, care s-a încheiat în urmă cu 65 de milioane de ani.Din păcate, există o arhivă foarte limitată de fosile. Cea mai veche fosilă este a unui posibil fluture skipper, nedenumit, din perioada paleocenului superior (cu circa 57 de milioane de ani în urmă), din Fur, Danemarca . Unul dintre cele mai frumos conservate exemplare este un Riodininae (Voltinia dramba) din urmă cu 25 de milioane de ani, găsit într-un chihlimbar din Republica Dominicană. Fluturii sunt distribuiţi în prezent în toată lumea, cu excepţia regiunilor foarte calde şi aride. A fost estimat un număr de 17,500 de specii de fluturi (Papilionoidea) dintr-un număr de 180,000 de specii de Lepidoptera.[
19.06.200837.9KB
a fost introdusa sub numele de telanthera osiris. planta este raspandita in zona tropicala aAlternanthera reineckii In acvaristica a fost introdusa sub numele de Telanthera osiris. Planta este raspandita in zona tropicala a Americii de Sud. Este o planta erbacee mica, care traieste in mlastini, avand doua forme: emersa (la care frunzele se intind la pamant), submersa (la care frunzele cresc in sus). Frunzele sunt in cruce late, lanceolate pana la eliptice, care se ingusteaza in zona in care ar trebui sa fie petiolul sau au un petiol foarte scurt. Au 4 cm lungime si 15 mm latime. Partea de sus a frunzei este verde deschis pana la verde oliv, iar partea inferioara este verde deschis pana la roscat deschis. Aceasta planta are o varietate Alternanthera reineckii "lilacina" care creste pana la o lungime de 6 cm si o latime de 20 mm. Partea superioara a frunzei este verde oliv deschis sau verde roscat in care apar zone rosii, iar partea inferioara este de la rosu deschis pana la rosu inchis. Pentru acvarii nu este inca o planta perfect adaptata avand nevoie de o perioada mai mare de adaptare si chiar si atunci creste foarte incet.
13.06.200812.7KB
iar am uitat poza...off pestele clovn sau amphiprion perculaiar am uitat poza...off
13.06.200810.3KB

 
poze facute de noi-plantetrandafiri...
05.08.200842.8KB
buna ma numesc simona si imi place foarte mult natura si chiar cred ca ar trebui ca oameni sa aibabuna ma numesc simona si imi place foarte mult natura si chiar cred ca ar trebui ca oameni sa aiba mai multa grija de ea pentru ca datorita ei noi putem trai. :zzz:
19.06.200875.2KB
datorita si trilurilor sale, perusul se bucura multi admiratori in randul si de pasari. denumirea aPerusul Indragit datorita vivacitatii, coloritului si trilurilor sale, perusul se bucura multi admiratori in randul iubitorilor si crescatorilor de pasari. Denumirea stiintifica a perusului este Melopsittacus undulates si provine de la cuvintele melos (grec.) melodie, psittacus (grec.) papagal si undulates (lat.) ondulat. Istoricul si originea Perusul este originar din Australia, fiind intalnit aproape in toate regiunile. Din cercetarile paleontologilor reiese ca stramosul perusului de astazi ar data din timpul dinozaurilor, fiind urmasul comun al reptilelor si pasarilor. Motivul acestei concluzii este acela ca solzii la reptile si penele la pasari se formeaza subcutanat (sub piele). Mai mult, atunci cand penele ies in intregime de sub piele sunt "žmoarte" si incepeaza sa mai creasca, dar amandoua, atat penele cat si solzii, raman atasate in foliculi, sub piele. Se presupune ca urmasul comun al reptilelor si pasarilor este o creatura peristorica care a trait acum aproximativ 4 milioane de ani in urma si se numea Archaeopterix. Aceasta creatura este prima fosila descoperita care prezenta atat solzi, cat si pene, penele crescand pe partea inferioara si pe coada, iar picioarele din fata se asemanau cu niste aripi in formare. Ceea ce este important de stiut este ca Archaeopterix nu zbura. In acele vremuri, Australia, Africa, America de Sud, India si Antarctica formau un singur continent. Aproximativ acum 100 milioane de ani, acestea s-au desprins una de alta formand continente separate si migrand spre pozitia lor actuala. Cu 15 milioane de ani in urma, Australia era acoperita de paduri, iar in mijlocul ei existau mari interioare. In jurul acestei date, clima a inceput sa se schimbe incetul cu incetul, padurile au disparut, lasand in urma lor desert, iar marile interioare au secat, ramanand imense depresiuni. Perusul salbatic, se crede ca ar fi avut dimensiuni mult mai mari decat cel din zilele noastre. Se pare ca ar fi avut surse de hrana constante si abundente, ceea ce i-ar fi permis o dezvoltare mai impresionanta, nu trebuia sa zboare pe distante lungi pentru procurarea acesteia asa cum o face in zilele noastre, iar clima era mai temperata, cu temperaturi mai putin ostile si cu mai multe surse de apa. La sfarsitul secolului trecut s-a descoperit o pestera in sudul Australiei in care a trait o specie de lilieci carnivori, mari consumatori de perusi. Numeroase portiuni din corpul perusilor au cazut pe jos si s-au fosilizat. Perusii fosilizati dateaza de acum circa 4 milioane de ani. Aceasta descoperire a demonstrat ca perusul salbatic a ramas aproape neschimbat in toata aceasta perioada si ca este un adevarat supravietuitor, fiind capabil sa zboare si sa paraseasca cuibul dupa numai circa 4 saptamani de viata. Dupa cum se constata din datele oferite, perusul nu a evoluat foarte mult in ultimii 4 milioane de ani. Toate exemplarele domestice pastreaza gene originale de la perusul salbatic. Multe dintre varietatile de perusi pe care le detinem fiecare dintre noi au fost create si selectionate de ornitologii din Marea Britanie. Aspectul exterior si dimensiunile Perusul obisnuit are pe piept un penaj verde-deschis, aripi de culoare verde cu terminatiile negre, iar capul este galben cu dungi negre. La pasarile tinere se constata prezenta unor dungi negre pe frunte, iar ochii sunt in intregime negri. Pe masura ce inainteaza in varsta, dungile de pe frunte se retrag catre spate, iar in jurul pupilelor se formeaza un inel alb. La pui, narile sunt colorate in alb la femela si in roz la mascul. Exista mai multe varietati de perusi obtinute prin incrucisari, fiecare fiind diferentiata prin talie, aspect exterior si coloritul penajului. Ca si varietati de culoare se pot intalnii perusii galbeni, albastri, violet si albinosi (albi imaculati). Diferentierea sexelor se poate realiza cu o mai mare exactitate dupa varsta de 6 luni, cand femela va avea fosele nazale gri-maron, iar masculul albastru. Printre varietatile de perusi cel mai frecvent intalnite se numara si perusul baltat dominant. Aceasta are un penaj foarte variat, combinatiile cele mai frecvente fiind verde si galben sau albastru si alb. Baltatul dominant se imperecheaza usor, deoarece doar unul dintre membrii cuplului trebuie sa fie baltat pentru a se obtine pui similari. Atunci cand au o pata mare si colorata pe piept, perusii baltati sunt supranumiti "žvargati". Marimea perusilor este de circa 14-18 cm lungime. Personalitatea si comportamentul Perusii sunt animalute extrem de sociabile, in libertate, traind in cupluri si in colonii formate din sute de exemplare. In captivitate, se obisnuieste usor cu noile conditii de viata, dar ii place intotdeauna sa aiba un partener sau sa i se acorde multa atentie si afectiune. Va suporta usor orele in care lipsiti de acasa daca va avea alaturi un companion de aceeasi specie, fie el perus sau alta "zburatoare". Masculul este mai linistit, mai bland si grijuliu, canta mai mult si invata mai usor sa reproduca cuvinte sau cantecul altor pasari cu care convietuieste. Femela are o fire mai protectoare, fiind mai putin tolerante cu colocatarii si mai dezordonate. Adapostirea Perusii sunt pasari extrem de vioaie si active, avand nevoie de o colivie spatioasa. O colivie spatioasa trebuie sa prezinte dimensiuni de minim 35x20x40 cm (L x l x h). Este esential ca in colivia perusului sa fie amplasate multe baghete pe care acesta sa se poata catara si odihni. Perusul are nevoie, in medie, de 10-12 ore de somn. Din colivia perusului nu trebuie sa lipseasca: - un cuib de dimensiuni 14x18x25 cm sau chiar mai mare, care trebuie sa fie prevazut cu o mica scobitura, astfel in cat ouale sa poata sta toate la un loc. Aceasta adancitura nu trebuie plasata pe mijloc, in zona unde pasarea intra si iese din cuib, ci intr-o parte. Partea de sus sau o laterala a cuibului trebuie sa fie detasabila pentru curatenie. Se pare ca cel mai bine este ca amplasarea cuibului sa se faca la exteriorul coliviei, deoarece perusii au acelasi spatiu in colivie, nefiind deranjati de proprietari atunci cand acestia au acces si verifica ouale; - o tavita cu nisip pentru o mai buna digestie. Nisipul trebuie ars pentru a-l dezinfecta, eventual la ochiul de la aragaz. - un vas adanc de 4-5 cm cu apa pentru a-i facilita imbaierea pasarii; - recipiente separate (boluri) pentru diferitele sortimente de mancare; - un recipient special pentru apa, care de cele mai multe ori se ataseaza de una dintre laturile coliviei; - un os de sepie care va ajuta perusul sa-si mentina dimensiunea normala a ciocului; - diferite jucarioase astfel ca perusul sa nu se plictiseasca si eventual, o oglinda, mai ales daca perusul este singurul locatar al coliviei. Este de preferat ca baghetele sau cuibul sa nu fie din lemn de cires, intrucat acesta este toxic pentru pasari si in general, accesoriile din lemn pot intretine infestatiile cu paraziti si acarieni, motiv pentru care sunt agreate cele din plastic. Cand perusul doarme este bine sa acoperiti colivia cu o bucata de panza de culoare inchisa, pentru ca acesta sa se poata odihni in voie. Altfel, perusul se va trezi la prima raza de soare. Hranirea Perusii nu sunt pasari foarte pretentioase, avand o alimentatie aproape exclusiv vegetariana. In libertate, se hranesc cu seminte si lastarii diferitelor plante, dar si cu alimente de origine animala, respectiv, nevertebrate (insecte, melci, etc.). Ca si pasari de companie, de colivie (in captivitate), regimul perusilor trebuie sa se axeze intr-o proportie crescuta tot pe alimentele vegetale. Semintele sunt reprezentate de mei si ovaz, iar ca masa verde sunt recomandate folile de salata, mugurii, iarba verde sau fanul. Perusiilor, de asemenea, le plac legumele si fructele rase (morcov, broccoli, spanac, salata verde, patrunjel, mere, kiwi, piersici, nectarine, pere, capsuni, mango, grapefruit, portocale), amestecate cu tarate de grau si drojdie de bere. Fructele si legumele trebuie proaspete, bine spalate, de cele mai multe ori date pe razatoare si administrate la temperatura camerei. Oul fiert tare, faramitat marunt poate fi, de asemenea, administrat in hrana perusilor. La fel, coaja de ou este indicata pentru ca reprezinta o sursa de calciu pentru pasare. Se vor evita urmatoarele alimente: ciocolata, cacaoa, varza, mazarea si fasolea, laptele si lactatele in general, cartoful crud, fructele de avocado, mancarea alterata sau doar acrita, si, in principal, toate alimentele care nu au fost mentionate anterior, fara consultarea in prealabil a unui medic veterinar. Nu exista nicio restrictie in ceea ce priveste "žvanarea" insectelor, acestea fiind chiar bine venite in alimentatia perusilor. Complexele polivitaminice trebuie sa completeze necesarul de elemente nutritive, acestea avand un rol important in mentinerea starii de sanatate a perusului dumneavoastra. Pietricelele marunte nu trebuie sa lipseasca din colivia perusului. Ca si in cazul altor pasari, acestea favorizeaza digerarea mai buna a hranei. Apa proaspata este esentiala pentru mentinerea perusului intr-o stare de sanatate excelenta. Apa trebuie reimprospatata zilnic, iar recipientul curatat cu aceeasi frecventa. Din cand in cand este bine ca in apa de baut pe care i-o administrati perusului dumneavoastra sa introduceti cateva picaturi (circa 3-4 picaturi) dintr-un complex polivitaminic care sa contina cu predilectie urmatoarele vitamine A, B, C, E si K. Aceste date v-au fost oferite pentru a-i asigura perusului dumneavoastra o diversitate a regimului alimentar, o alimentatie completa, care pot sa substituie mixurile de seminte pe care le gasiti cu usurinta in magazinele de specialitate. Aspecte particulare Viata reproducatoare - Perusii sunt pasari prolifice si relativ usor de reprodus in captivitate. - Masculul si femela ajung la maturitate in jurul varstei de 3-4 luni, dar nu ar trebui imperecheati pana la varsta de 10-12 luni. - Perioada de reproducere se extinde, de regula, pana la varsta de 4 ani la femela si de 6 ani la mascul. - Ouale sunt depuse intr-un interval de 2 zile in numar de 5-6. - Perioada de incubatie dureaza circa 18 zile. Ingrijirea - perusii necesita multa atentie si afectiune din partea proprietarilor pentru a fi deplin fericiti; - pentru a-i face sa reproduca anumite cuvinte sau expresii trebuie sa le acordati timp, iar repetitia este cel mai important aspect; - pentru a fi intr-o stare perfecta de sanatate, colivia si accesoriile perusului vor trebui igienizate saptamanal, in timp ce recipientele pentru apa si hrana, zilnic; - resturile alimentare si dejectiile trebuie inlaturate zilnic, astfel ca pentru o mai usoara igienizare este bine ca fie colivia sa fie dotata cu o podea tip tavita care sa poata fi scoasa cu usurinta si igienizata, fie pe fundul coliviei sa se puna o hartie alba, care sa poata fi scoasa la sfarsitul fiecarei zile. Achizitionarea Inainte de achizitionarea unui perusi este bine sa aveti cateva cunostiinte elementare pentru a va asigura ca veti cumpara un exemplar tanar si sanatos. Iata cateva date care va vor orienta si ajuta: - achizitionarea se va face de la un pet-shop sau direct de la crescator; - chiar daca perusul in sine nu costa foarte mult, hranirea, gazduirea si timpul alocat lui este un cost continuu care include colivia, mancarea, vizitele la medicul veterinar si un timp apreciabil petrecut in compania lui; - inainte de achizitionarea unui perus este bine sa consultati o carte referitoare la cresterea si intretinerea acestuia, sa vorbiti cu alti crescatori de perusi si sa cereti sfatul unui medic veterinar; - la intrarea intr-un pet-shop sau intr-o crescatorie trebuie sa sesizati in primul rand conditiile de igiena si modul in care sunt crescute animalutele. Aceste conditii includ o colivie curata si un loc de joaca, multe jucarii, apa si proaspete; - intotdeauna alegeti o pasare care este vioaie, dar sfioasa, acestea fiind unele dintre semnele starii de sanatate. O pasare abatuta, care se lasa usor prinsa, este clar ca are o suferinta. - alegeti o pasare care are partea dorsala curata. O parte dorsala murdara este indicatia unei igiene precare, a unor probleme digestive sau a altor afectiuni medicale; - aveti grija ca fosele nazale sa fie curate. Evitati sa cumparati pasari care prezinta pe cioc sau la nivelul foselor nazale mucozitati. Aceasta este o informatie clara ca pasarea are probleme respiratorii; - perusul jucaus si atent la ceea ce se petrece in jurul lui este preferat perusului mic, tacut care sta singur in coltul coliviei; - un perus sanatos trebuie sa aiba toate penele. Chiar daca penele de pe aripi trebuie scurtate, fiti siguri ca sunt toate la locul lor. De asemenea, penele trebuie sa fie curate, lucioase si stralucitoare. Varsta optima de achizitionare a unui perus este de circa 3 luni. Boli si afectiuni curente Orice alterare a starii de sanatate sau orice modificare de comportament, reprezinta un eventual simptom de boala si trebuie tratat cu cea mai mare seriozitate. Prezentati-va la medicul veterinar imediat ce semnalati la perusul dumneavoastra unul dintre urmatoarele simptome: lipsa poftei de mancare, apatie, secretii la nivelul foselor nazale, voma, scaderea rapida in greutate, se scarpina foarte mult, diaree, nu mai zboara, sta zburlit, cu aripile desfacute, devine tacut si retras. Parazitii externi (paduchi, raia) pot determina in urma evolutiei, leziuni din ce in ce mai severe la nivelul pielii, eritem, cruste, smulgerea penelor, prurit si consecutiv, inapetenta, apatie si pierderi in greutate. Giardia si Cryptosporidium sunt doi paraziti des intalniti la pasari care determina afectiuni ale tubului digestiv din ce in ce mai severe, manifestate prin sindrom diareic cu fecale moi, apoi lichide, inapetenta, apatie, deshidratare severa si in curand la moartea pasarii. Hipovitamonoza B reprezinta o deficienta in stocarea si utilizarea vitaminelor complexului B, datorata in prima instanta consumului de mei nevitaminizat care contine o antivitamina B si care accentueaza deficitul vitaminelor B din organismul pasarii. Pasarea este apatica, sta zburlita, prezinta stare de somnolenta si tulburari de echilibru. Psitacoza este o boala infecto-contagioasa a pasarilor manifestata in special, prin simptome respiratorii (secretii la nivel ocular si naza) si/sau diaree. Pasarea slabeste drastic, nu se mai alimenteaza corespunzator si in final, moare. In afara acestor boli, perusul este predispus diferitelor fracturi ale aripilor si picioarelor, proceselor tumorale, intoxicatiilor cu diferite toxice, constipatiei diferitelor boli infecto-contagioase ale pasarilor in general, retentiei de oua, etc. Durata de viata a perusului este de 10-20 de ani. In captivitate, media de viata a perusului este de 10-15 ani.
13.06.200843.4KB
nuferi sunt plante din familia care în zone cu apă dulce şi temperat în climateleNuferi sunt plante din familia Nymphaeaceae, care trăiesc în zone cu apă dulce şi temperat în climatele tropicale din lume. Familia Nyhmpaeaceae cuprinde 8 genuri. Exista cca 70 de specii de nuferi în întreaga lume.Nymphaea genul conţine aproximativ 35 de specii, inclusiv nuferi cu un miros distinct, denumit Nymphaea odorata. Alte specii din genul includ N. Alba, N. lotus . Alba, N. lotus, si multe altele . . Genul Nymphae conţine aproximativ 25 de specii care pot fi găsite în întreaga Northern Hemisphere. Genul Victoria conţine două specii de nuferi urias si poate fi găsit în America de Sud . Nymphaeaceae este denumirea botanică de o familie de înflorire a plantelor. Familia este, de asemenea, numit de apa lilie, crin de familie. Lilie, crin alb, de apa este naţionale floare de Bangladesh. Este, de asemenea, floare de nastere pentru luna iulie. Nuferi sunt înrădăcinate în sol în corpurile de apă, cu frunze şi flori plutitoare de pe suprafata apei. Frunzele sunt rotunde, cu un notch radiale în Nymphaea şi Nuphar, dar pe deplin circulare în Victoria. Horticulturally, nuferi sunt împărţite în două categorii principale: hardy si tropicale. Hardy nuferi înfloriti numai în timpul zilei, dar nuferi tropicali poate înfloriti, fie zi sau noapte, şi sunt singurul grup care conţin plante cu flori albastre.
17.06.200843.3KB
Inainte